(Below English and German translation)

Am publicat doar primul capitol. Ediţia a doua a carţii a fost publicată şi poate fi transmisă doritorilor.

Pentru asta vă rog să mă contactaţi pe blog.

Mulţumesc

CADRUL GEOGRAFIC

Situată în partea de est a Judeţului Mehedinţi, în zona Piemontului Motrului, comuna Broşteni este o unitate administrativ-teritorială bine individualizată şi cu veche tradiţie, având existenţa legată de râul Motru.

Ȋn general peisajul comunei este armonios alcătuit din frumoasa vale a Motrului, din dealuri nu prea înalte şi văi,deci relieful este variat, format prin culoare, orientate spre N.V. – S.E., delimitate de versanţi mai puţin evoluaţi, care oferă condiţii favorabile aşezării ce se află pe a doua terasă a Motrului. Ȋn vest se invecineaza cu comuna Căzăneşti prin dealurile de hotar: Boieresc în prelungire cu al Caselor şi dealul Bătrân, în nord se învecinează cu comuna Şişeşti şi Floreşti. Cu Şişeşti-ul are hotar cu prelungirea dealurilor amintite mai sus, iar cu Floreşti-ul prin dealurile Cucului, Țiganului şi dealul cu Meiul. La est cu judeţul Gorj, hotarul fiind format din râul Motru până în comuna Corcova, cu care se învecinează în partea de sud. Relieful comunei şi condiţiile pedoclimatice au permis locuitorilor să cultive plante din cele mai vechi timpuri şi până azi, aşa că în majoritate locuitorii au fost agricultori. Valea roditoare a Motrului a fost folosită pentru cultura plantelor de câmp.Pe dealuri erau plantaţi pomi fructiferi şi viţă de vie,adică „curături” formate pentru plante de câmp, izlazuri şi păduri.Pe lângă ocupaţia menţionată mai sus locuitorii creşteau animale, din care enumerăm: bovine, porcine, ovine (intr-un număr mai restrâns), capre, însă aveau şi multe păsări.

Ȋn zona comunei Broşteni se găsesc forme de eroziune accentuată a solului, cursul apelor având caracter de inundabilitate, unele porţiuni din localităţile Broşteni şi Meriş având de suferit din această cauză.

Drumurile cele mai importante sunt: drumul Drobeta Turnu Severin -Târgu Jiu şi drumul ce vine de la Craiova, trece prin Strehaia şi prin Broşteni până la bifurcaţie – aşa că putem socoti aşezarea comunei Broşteni drept ideală, fiind la bifurcarea drumurilor Drobeta Turnu Severin -Târgu Jiu şi Strehaia -Baia de Aramă. Această aşezare a permis ca în epoca modernă locuitorii săi să se ocupe cu negoţul, să-şi formeze prăvălii, şi ceva mai mult, un târg săptămânal. Aceştia au venit şi din alte părţi şi şi-au întemeiat aici prăvălii, iar unii au devenit cărăuşi.

Ȋn afară de acestea trebuie menţionat şi faptul că Broşteni-ul este aşezat la distanţe aproape egale între Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu, Baia de Aramă şi Strehaia, şi numai la 6 km de oraşul Motru. Să nu uităm şi faptul ca satul Meriş este situat la o distanţă de numai 800 m faţă de oraşul minier menţionat mai sus.

Drumurile arătate mai sus trec prin centrul comunei, adică prin satele Broşteni şi Meriş .De la aceste drumuri asfaltate pleacă drumuri pietruite ce leagă centrul comunei cu satele componente. Astfel, de pe şoseaua Drobeta Turnu Severin -Târgu Jiu pleacă drumul ce trece printr-o parte a Călienilor, prin Scroafa, satul Lupşa de Sus, satul Lupşa de Jos şi iese la drumul asfaltat Broşteni -Strehaia. Din şoseaua asfaltată ce trece prin satul Luncşoara către comuna Corcova, pleacă uliţa unde sunt aşezate majoritatea locuinţelor celor din satul Luncşoara.

Pe drumul asfaltat Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin este aşezat satul Meriş , care are majoritatea locuinţelor pe drumuri pietruite şi uliţe.

 English

The history of the village Broşteni was written by my father in 1983

I only posted the first chapter. The second edition of the book was published and it can be sent to you by request.

For this, please contact me on my blog.

GEOGRAPHIC FRAMEWORK

The village Broşteni is situated on the east side of the Mehedinţi district, in the area of Motru piedmont and it is an administrative-territorial unit well individualized and with old traditions, having it’s existence tied to Motru river.

The general view of the village consists harmoniously of a beautiful valley of Motru, of hills and valleys not too big, the relief being varied, formed by colors and oriented to the N.W. – S.E, delimitated by mountainsides that are not very evolved and that offers favorable conditions due to the fact that it is situated on the second terrace of Motru. The west neighbor of Broşteni village is the village Căzăneşti through the border hill: in extension with the one of Caselor and the “Old” hill (dealul Bătrân), the north neighbors being Şişeşti and Floreşti. The extension of Şişeşti is with the hills mentioned above, and with Floreşti through the Cucului hills, Țiganului and the Meiul hill. On the east side there is the Gorj district, the border being formed out of the Motru river until reaching the Corcova village, which is bordered in the south. The relief of the village and the climate conditions allowed the villagers to cultivate plants since the old days until today; this is the reason why most of the villagers are farmers. The fertile valley of Motru was used for cultivating plants on the hills. There were fruit trees and vines planted, meaning it was a special territory for the cultivation of field, pasture and forest plants. Besides the occupation mentioned above that the villagers had, they also had animals such as: cattle, pigs, sheep (in a smaller number), goats and a high number of birds.

In the area of the village Broşteni there are forms of increased soil erosion, having water with a flooding character; some parts of Broşteni and Meriş having suffered the consequences of this factor. The most important roads are: the Drobeta Turnul Severin road – Târgu Jiu and the road that comes from Craiova, goes through Strehaia and Broşteni until it reaches a crossroad – this means we can consider Broşteni to have an ideal position, being at the crossroad from the Drobeta Turnul Severin – Târgu Jiu road and the Strehaia – Baia de Aramă road. This settlement allowed its inhabitants to deal with merchandise in the modern era, to form shops, and even more, to have a weekly fair. They came also from other parts of the area and based its shops here; some have become carriers.

Furthermore it needs to be mentioned that Broşteni has its position at a nearly equal distance between Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu, Baia de Aramă, Strehaia and at a distance of only 6 km from Motru. It is important to also mention the fact that it is located at a distance of only 800 m from the mining town mentioned above.

The roads shown above go through the center of the village, through the villages Broşteni and Meriş. From these paved roads there are gravel roads continuing that connects the center of the village to other villages. This means that from the Drobeta Turnu Severin driveway the road goes through a part of Călienilor, through Scroafa, village Lupşa de Sus, village Lupşa de Jos and reaches a paved road of Broşteni – Strehaia. From the paved driveway that goes through village Luncşoara to the village Corcova, there is a road that reaches an area where most of the homes of Luncşoara village are located.

On the paved road of Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin is the Meriş village located, that has most of its homes build on secondary gravel roads.

German

Die Monographie des Dorfes Broşteni wurde von meinem Vater im Jahr 1983 geschrieben. Ich habe nur den ersten Kapitel hier eingetragen. Die zweite Ausgabe des Buches wurde veröffentlicht und es kann auf Ihren Wunsch zugeschickt werden.

Hierfür kontaktieren Sie mich bitte auf meinem Blog.

Danke!

 

GEOGRAFISCHER RAHMEN

Das Dorf Broşteni befindet sich auf der Ostseite des Mehedinţi Viertel, im Bereich Motru Piedmont und es ist eine administrativ-regionale Einheit die individualisiert ist und hat alte Traditionen, dadurch dass seine Existenz an dem Motru Fluss gebunden ist.

Die allgemeine Ansicht des Dorfes besteht harmonisch von einem schönen Tal der Motru, von Hügel und Täler nicht zu groß, die Landform variiert, durch Farben gebildet und nach N.W. – S.O orientiert, von Berghängen begrenzt, die nicht sehr entwickelt sind und die günstige Bedingungen anbieten, aufgrund der Tatsache, dass es sich an die zweite Terrasse Motru befindet. Der westliche Nachbar von dem Dorf Broşteni ist das Dorf Căzăneşti über die Hügel Grenze: an der Grenze von Caselor und dem “alten” Hügel (dealul Bătrân), die Nachbarn in Norden sind Şişeşti und Floreşti. Die Grenze mit Şişeşti besteht mit den oben genannten Hügel, und mit Floreşti durch die Cucului Hügel, Țiganului und Meiul Hügel. Auf der Ostseite gibt es das Gorj Viertel; die Grenze, die aus dem Motru Fluss gebildet ist bis es das Corcova Dorf erreicht, welche die südliche Grenze ist. Die Landform des Dorfes und die Klimabedingungen erlauben den Dorfbewohnern Pflanzen seit alten Zeiten bis heute zu ernten, darum sind die meisten auch Bauern. Das fruchtbare Tal von Motru wurde für den Anbau von Pflanzen auf den Hügeln verwendet. Es wurden Obstbäume und Reben gepflanzt, das heißt es war ein spezielles Gebiet für den Anbau von Feld, Weide und Wald Pflanzen. Neben den oben genannten Beschäftigungen, die die Dorfbewohner hatten, hatten sie auch Tiere im Besitz so wie: Rinder, Schweine, Schafe (in einer geringeren Anzahl), Ziegen und eine hohe Anzahl von Vögeln.

Im Bereich des Dorfes Brosteni gibt es Formen der erhöhten Bodenerosion, mit Wasser welches ein Überschwemmungscharakter hat; Teile von Broşteni und Meriş litten unter den Folgen dieses Faktors. Die wichtigsten Straßen sind: die Drobeta Turnul Severin Straße – Târgu Jiu und die Straße die von Craiova kommt, geht durch Strehaia und Broşteni bis sie eine Kreuzung erreicht – das heißt dass wir Broşteni so betrachten können, als hätte es eine ideale Lage wobei es sich an der Kreuzung zwischen der Drobeta Turnul Severin – Târgu Jiu Straße und der Strehaia – Baia de Aramă Straße befindet. Diese Siedlung erlaubte seinen Bewohnern sich mit Waren in der Neuzeit zu beschäftigen, Geschäfte zu eröffnen, und noch mehr, eine wöchentlichne Markt zu haben. Sie kamenauch aus anderen Teilender Region um Geschäfte hier zu eröffnen, einige von ihnen wurden Lastenträger.

Weiterhin ist zu erwähnen dass Broşteni seine Position in einem nahezu gleichen Abstand zwischen Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu, Baia de Aramă, Strehaia hat und es befindet sich in einer Entfernung von nur 6 km vom Motru. Es ist auch wichtig zu erwähnen dass es sich in einer Entfernung von nur 800m von der oben gennanten Bergbaustadt befindet.

Die oben genannten Straßen gehen durch das Zentrum des Dorfes, durch die Dörfer Broşteni und Meriş. Von diesen asphaltierten Straßen aus geht es weiter mit Schotterstraßen weiter, die das Zentrum des Dorfes mit den anderen Dörfer verbinden. Das bedeutet, dass von der Drobeta Turnu Severin Einfahrt die Straße durch Călienilor, Scroafa, das Dorf Lupşa de Sus und Dorf Lupşa de Jos führt bis es die asphaltierte Straße von Broşteni – Strehaia erreicht. Von der asphaltierten Einfahrt, die durch das Dorf Luncşoara zum Dorf Corcova führt, gibt es eine Straße, die einen Bereich, wo sich die meisten Häuser der Luncşoara Dorf befinden, erreicht.

Auf der asphaltierten Straße von Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin befindet sich das Meriş Dorf, wo die meisten Häuser auf Sekundarschotterstraßen gebaut wurden.

Unfortunately, this article is written in the old Romanian language and a translation of it is futile.

 

 

Cărţi Poştale – Cula lui Cuţui din Broşteni

Documente

Zapis 1

“Adecă eu Mihai sân Nicola Căpăţînă ot Broşteni din preună cu frate mieu Gheorghe i cu muma mea Ilinca încredinţăm noi cu zapisul nostru la mâna verilor noştri anume popa Ion I. Constandin brat ego precum să ştie că de bună voia noastră am vândut partea noastră de moşie din Imoasa cum se va găsi în rupt în bani gata taleri 23 adecă douazăci şi trei în otărnicia dum(nealui) polcovnicul Dumitraşco Gornoviceanu la leat 1812 însă cheltuiala moşii cât s-au făcut la hotărnicie au purtat-o toată verii noştri şi această moşie să aibă a o stăpâni verii noştri cu bună pace de cătră noi şi de cătră toţi verii noştri ceilalţi să aibă a-I stăpâni în mulţi ani veşnici copiii dum(nealor) nepoţii, strănepoţii, câţi Dumnezeu le va dărui şi când s-au făcut acest zapis fost-am mulţi oameni martori care mai jos se vor iscăli şi pentru încredinţare ne-am iscălit mai jos a se crează puindu-ne degetele în loc de pecete

Mai 20 , 1812

Eu Mihai sân Nicola Căpăţînă ot Broşteni                                       Vânzător

Eu Gheorghe brat ego                                                                        Vânzător

Eu Ilinca                                                                                                   Vânzător

Eu Mihai Năzgodie ot Brebinari                                                       Martor

Eu Vasile Băltăreţu ot Brebinari                                                       Martor

Eu Dumitraşco sân Brânduşa                                                             Martor

Eu Dumitru sân Preda Băltăreţu ot Broşteni                              Martor

Eu Barbu brat ego                                                                                 Martor

Şi am scris eu Matei Dascălu ot Brebinari cu zisa şi învăţătura numitului Mihai Căpăţînă şi sunt şi martor.

Jud Meh(edinţi)

Cu acest zapis vând amândouă părţile şi arătând că astă vânzare bună şi adevarată în rupt le-am adeverit şi eu cu iscălitura fiind Hotarnic .

Zapis 2

“Subiscălitul din acest zapis al meu la mâna părintelui Popa Ion Căpăţînă să să ştie că i-am dat eu o butie de vedre o sută şi părintele mi-a dat altă butie de vedre patruzăci vedre şi mi-au mai dat lei şaizăci şi trei, însă butia mea ce o am la Trică cu chirie şi ce-a de mi-o da părintele sunt acum pline cu răchiu,să mi-o dea pe vară când o goli-o şi cea de la Trică să fie a părintelui în veac, în drept ace(lei) buţi mai mică ce mi-o da şi în arătaţii lei 63.

Şi spre a-şi avea temei acest zapis am iscălit însuşi cu mâna mea, rugând sfatul satului nostru de l-au adeverit.

Eu Ghiţa şi Radu Andruţa am dat acest zapis.

1853 ghenar 29

Ioan Goagă ot Lupşa de Jos, martor

Sfatu Satului Lupşa de Jos

La facerea acestui zapis fiind şi noi,dupa rugăciunea ce ne-au făcut se adevereaza de noi :

Gheorghe Burtea Pârcălabu

Daia Ion Olaru   Deputat

Ioan Simionoiu   Deputat

Scriitor Mihai Negrescu”

Jalbă

Cinstita Suptocârmuire a Plăşii Motrului de Sus

Plecată Jalba

Ȋn moşia ce-o am cumpărat di la Ion şi Costache fraţi Pozdărăsti care o am supt stăpânire leatu 1849,di pă iarnă mă pomenesc cu un Trică sân Dumitru Grecu că aduce neşte bârne şi o casă şi le (pune) în moşia mea,el au zis că până vom măsura,apoi de va veni a mea moşia îşi muta casa-acum măsurând,au venit casa în mijlocu moşiei mele.I-am zis să mute casa, nu voeşte,ci urmează cu lucru s-o isprăvească,cu ce cuvânt nu pot sa ştiu,ce are cu moşia mea. De acea plecat rog ci(nstita) suptocârmuire a se slobozi porunci cătră sfatul satului Broşteni,ca să stăruiască pe numitul a-şi muta casa din moşia mea, fiindcă mie nu-mi trebuie clăcaşi şi fiindcă numitul umblă ca prin mijlocuri să-mi cotropească moşia. Şi cum va binevoi ci(nstita) suptocârmuire asupră-mi.

Popa Ion Căpăţină ,prea plecat jeluitor – Broşteni

Verso

Suptocârmuirea Plăşii Motrului de Sus

Sfatul Satului să îndatorează să cerceteze şi dacă pârâtu cu facerea acei case va voi…..stăpânul acelui loc,care ar fi alţii să nu-l îngaduiască a face casa în pământ strin.Iar fiind altă împrejurare,cu raport desluşitor să va trimite amândouă părţile la suptocârmuire prin înfăţişare.

Suptcârmuitor

Nişulescu                                                 1853 martie 9

Hotărnicia Vezurului

Acţiune Banca Văile Motrului cu sediul in Broşteni